3 - 6 ani6 - 12 aniEducație corporală - SănătateResurse părinți

Când au nevoie copiii de logopedie? Interviu cu psihopedagog logoped Marina Stanciu

interviu logoped

Bucuria cea mai mare a părinţilor este când cel mic începe să vorbească, apoi când stâlceşte cuvintele. Însă, dacă situaţia persistă şi după vârsta de grădiniţă, părinţii încep să-şi pună întrebari. Semnale de alarmă apar când nu reuşesc să descifreze ce spune cel mic chiar dacă are 3-4 ani. Ei bine, acesta este momentul în care părinţii aud prima dată de logopedie.

Tulburările de vorbire se transformă în frustare atât pentru cel mic, cât şi pentru părinte. Adesea copiii care au dificultăţi de limbaj întâmpină ulterior probleme în activitatea şcolară. Din cauza unor tulburări de vorbire, ei pot ajunge să pronunţe literele greşit, apoi să citească greşit şi să scrie la fel. Ar putea să înveţe să citească mai greu, au dificultăţi în înţelegerea textului şi sunt reticenţi în a răspunde întrebărilor cadrelor didactice. Aici intervine nevoia de logopedie pentru copilul tău.

Experienţa mea cu logopedia. Cu Mini Me şi Mini Ea la logoped…

Pentru prima dată am trecut pragul unui cabinet de logopedie în clasa a treia. Atunci suntele “r” şi “l” îmi dadeau bătăi de cap. Deşi mie “muşcatul” din litere nu-mi părea o grozăvie, doamnă învăţătoare a considerat că nu mi-ar strica o vizită la logopedul şcolii. Astfel, după ce mama a purtat o discuţie cu doamna, a găsit de cuviinţă că trebuie să fac exerciţii de logopedie.

Îmi amintesc şi acum că aşteptarea la uşa cabinetului mi s-a părut lungă şi emoţia mă cam copleşea, nu neapărat în sens motivaţional. Aveam o mie de întrebări şi niciun curaj să le rostesc, iar calmul mamei ce îmi era alături, părea uşor nefiresc. M-am mai calmat când din cabinet a ieşit Ionuţ, colegul meu de clasă, din banca a treia, rândul de la mijloc. Oare el cu ce literă se lupta? Totuşi mă calmasem. Era semn ca nu-s sigura nevoită să meargă la doamna logoped, iar el era liniştit şi cu uşor zâmbet.

Prima sedinţă a fost mai mult de acomodare cu logopedia şi doamna logoped, de altfel foarte blândă şi deschisă discuţiei şi explicaţiilor. Următoarele sedinţe au adus exerciţii de pronunţie, dar şi jocuri distractive, specifice ariei logopedice. Atunci nu le priveam aşa, ci încercam să execut ce îmi spune doamna: “cu limba ca o liguriţă încercă să pronunţi litera….! “ sau plescăitul şi imitarea apasată a sunetelor unor animale .

DE CITIT  Libertatea și încrederea în copiii noștri, un fail de parenting modern?

Cu fiica mea la logoped

Experienta mea din copilărie a fost una benefică, aveam să aflu acum când trec din nou pragul cabinetului de logopedie alături de fiica mea. “S-urile” mâncate ale copilului meu nu m-au speriat foarte tare, dar amintindu-mi vag de experienţa mea în cabinetul logopedului, am decis să îi fac o evaluare şi din acest punct de vedere. Astfel am ajuns la psihopedagog logoped Marina Stanciu, de la care am învăţat că vorbirea corectă de la vârstă mică te scapă de probleme viitoare de citire, scriere , concentrare, conexiuni logice sau atenţie. In plus, tulburările de vorbire nu-s mofturi, ci trebuie intervenit cât mai devreme prin exerciţii de logopedie.

Noi aşteptăm cu drag exerciţiile logopedice distractive despre cum se pronunţă corect “s” şi “ş”. La ultima întâlnire cu logopedul, am aflat despre influenţa “s-ului” asupra lui “t”, “ţ” sau “j”. Nu-s neapărat tulburari de vorbire, însă trebuie învaţate corect pentru ca mai târziu, scrierea şi conexiunea lor în vorbire să nu fie problematică .

Întrebări pentru logoped Marina Stanciu


Ce spun specialiştii. Ce înseamnă şi care este rolul logopediei pentru copiii noştri
Am simţit nevoia de o serie de lămuriri asupra modului în care să înţelegem, noi părinţii, vizita la logoped. Am plecat de la definiţia logopediei (logos-cuvânt; paideea-educaţie), practic educarea limbajului., pentru că spune logopedul Marina Stanciu “prin educarea limbajului tulburat, se obţine optimizarea comunicarii şi, implicit, restabilirea relaţiilor umane. Prin dezvoltarea limbajului, copilul îşi însuşeşte noi modele de conduita verbală care contribuie la acumularea experienţei sociale”.
Astfel, sper să vă faceţi o idee mai clară punându-vă aceleaşi întrebări ca şi mine. Eu am găsit răspunsuri la pshihopedagog logoped, Marina Stanciu. Enjoy!

Care sunt principalele probleme care îi determină pe părinţi să îşi aducă copiii la logoped?

„Cea mai întâlnită tulburare de limbaj în rândul copiilor este dislalia, respectiv tulburarea de pronunţie a cuvintelor. Practic, copilul întâmpină dificultăţi în a pronunţa corect anumite sunete, implicit anumite cuvinte. Aceasta dificultate ii ingreuneaza comunicarea, exprimarea propriilor idei, legarea unui dialog constructive. Dislalia cunoaşte mai multe subcategorii de tulburări care presupun intervenţii terapeutice specifice.”

DE CITIT  Activități extrașcolare de toamnă 5+ ani

Un copil de 3-4 ani nu este prea mic să ia lecţii de logopedie?

„În linii mari, vârsta recomandată pentru începerea unei terapii specifice este chiar 4 ani. In mod normal, la această vârstă copilul atinge un nivel de dezvoltare fizică şi psihică optimă posibilităţii de exprimare corectă . Însă, dacă limbajul verbal nu apare deloc sau apare insuficient până la vârsta de 2 ani si jumatate – 3 ani, este recomandată demararea unei terapii de stimulare a limbajului .”

Cât durează şi ce se întâmplă la o sedinţă de logopedie?

„Durata sedinţei variază in functie de vârsta copilului, dar şi de capacitatea de concentrare şi focalizare a atenţiei. O sedinta poate dura 25, 30 chiar 45 de minute pentru copiii ajunsi la vârsta şcolară. In cazul copiilor, metodele specifice imbraca o forma ludică, agreată de către micuţi. În cadrul unei şedinţe de logopedie, sunt efectuate exercitii de respiraţie, exerciţii de emitere a sunetelor izolate sau în diferite structuri semantice, sunt completate fişe de lucru specifice , uneori chiar sunt interpretate poezii sau cântecele plăcute şi atent selectate de către logoped în vederea procesului terapeutic.”

Ce sfaturi ar fi pentru părinţi? Ce să urmărească la copiii lor şi când să se alarmeze?

„În primul rând, recomand parinţilor să comunice cu copiii lor, să petreacă un timp de calitate împreună cu micutii lor şi să le acorde atenţie . Limbajul verbal apare în urma socializării şi în primii ani de viaţă, comunicarea părinte-copil este mai mult decât necesară. Primele cuvinte apar de regulă în jurul vârstei de 1 an – 1 an si jumătate . Dacă copilul depăseşte 2 ani si jumătate şi nu comunică verbal deloc, ar trebui consultat un specialist . De asemenea, după vârsta de 4 ani, este recomandată începerea unei terapii de corectare a limbajului defectuos sau neinteligibil.”

Secolul vitezei şi logopedia…

Secolul vitezei în care trăim amprentează relaţiile interumane Vorbim cu copiii noştri pe fugă, îi îmbrăţişăm mult prea grăbiţi şi comunicăm cu ei pe apucate. Mulţi părinţi oferă copiilor diferite surogate care să suplinească prezenţa lor: jucarii, telefoane, tablete. Noua tehnologie îşi aduce aportul negativ în dezvoltarea copilului prin accesul mult prea timpuriu. Multi copii ajung la cabinet cu probleme de limbaj cauzate în special de utilizarea necontrolată a noilor tehnologii. De asemenea, timpul prea îndelungat petrecut în faţa televizorului poate determina apariţia diferitelor tulburări de limbaj .

DE CITIT  Interviu: Mămica din vârful dealului

Şi în loc de concluzii, ce cred eu se impun de la sine după lecturarea interviului, TIMPUL petrecut cu cei mici şi ATENŢIA pe care le-o acordăm, ne dau indicii suficiente pentru A ŞTI când să acţionăm. Chiar şi atunci când un simplu “S” ne da bătăi de cap…

Lasă un răspuns