0 - 3 ani12+ ani3 - 6 ani6 - 12 aniEducație corporală - Sănătate

Gustul dulce în copilărie – între biologie și plăcere

resurse parinti

Statisticile arată că un copil de +2 ani e mai inclinat să mănânce un dulce procesat decât fructe sau legume. Având doi copii sub 5 ani pot să zic că mi se pare cu adevărat îngrijorătoare această preferință pentru dulce.

Pe de o parte tendința de a prefera alimentele foarte dulci este una biologică. Dacă trăim într-un mediu cu resurse puține, organismul își poate lua energia necesară din zahăr pentru a supraviețui. Cu alte cuvinte, suntem programați să putem trăi doar cu alimente dulci pe perioade scurte.

Din păcate natura nu intenționa să adăugăm zaharuri procesate la aproape toate alimentele consumate. Nu pot decât să mă minunez de multitudinea de alimente ce conțin zahăr. De la iaurt, pâine până la miile de feluri de dulciuri și snacksuri, majoritatea țintind către consumatori copii.

Biologia gustului dulce

Aș vrea să adaug încă de la început că epidemia de copii cu obezitate e o problemă serioasă. Și preferința pentru dulce este una din principalele cauze.
Gustul dulce ne produce o plăcere mai mare decât orice alt gust. Când gustăm dulce, nutritiv sau nenutritiv, receptorii de pe limbă transmit semnalul la creier generând senzația de plăcere. Astfel dorința de gust dulce este modulată de creier prin sistemul mesolimbic.

La nivel de receptor două proteine se combină pentru a forma receptorul de gust dulce, având asociate două gene. În funcție de genotip unii oameni au receptori mai sensibili la dulce.

Stimularea prin aportul de dulce în exces în copilărie poate influența faza de răspuns cefalic ducând la probleme de absorbție a nutrienților în moduri care persistă până la vârstă adultă.

Biopsihologia gustului dulce la copii

Mai jos evidențiez mai multe studii legate de gustul dulce și copii.

  • La sugari s-a observat că sug mai mult și mai intens dacă li s-a oferit o soluție îndulcită versus apă. 

  • Plânsul s-a redus la sugari dacă li s-a oferit o soluție îndulcită. 

  • Răspunsul la durere a fost atenuat când li s-a oferit soluție îndulcită. 

  • Concentrația ridicată de zaharoză este mai des preferată de copii decât de adulți. Gustul se modifică de regulă în adolescență, iar cei care suferă de obezitate sunt mai sensibili la gustul dulce. 
DE CITIT  Este vârsta tantrumurilor sau este o floră intestinală dată peste cap? Microbiomul și crizele de nervi la copii

Preferința copiilor pentru dulce pare să fie una biologică. Dulcele induce un răspuns de relaxare și de creștere a toleranței la durere la copii. Mai multe studii au încercat să afle cauza pentru care copiii mănâncă mai mult dintr-un anumit aliment dacă conține zahăr adăugat (de ex spaghete). 

Se pare că preferința copiilor pentru dulce are legătură cu creșterea. Perioada în care oasele cresc a fost corelată cu tendința de a consuma alimente dulci. 

În ultimele decenii copiii au acces la o altfel de dietă. Se adaugă zaharuri care dau gust foarte dulce fără a adăuga aproape nicio calorie sau nutrient. Studiile arată că cu cât un copil consumă mai multe fructe cu atât scade și cantitatea de zahăr adăugat ingerată. 

Preferința pentru dulce poate fi de ajutor atunci când copilul este într-o situație de foamete și în care apar perioade în care nu există acces la mâncare. Însă situația din societatea actuală în care copiii au liber acces la alimente cu zahăr adăugat aduce multe probleme. Una este obezitatea infantilă. 


resurse parinti

Obezitatea infantilă la cote alarmante

Se estimează că rata de obezitate infantilă s-a dublat din 1980 până acum. România ocupă locul doi în Europa la obezitate în rândul copiilor. Deși ne place să credem că mâncăm mai sănătos decât în alte țări, este destul de clar că lucrurile nu stau așa. Opțiunile de a mânca sănătos într-un buget acceptabil sunt foarte reduse aici. Asta nu scuză însă a cumpără dulciuri procesate copiilor zi de zi. 


Copiii care au probleme de obezitate de obicei devin adulți cu probleme de obezitate. De asemenea crește și riscul de a dezvolta diabet și boli cardiovasculare încă din tinerețe. În general este estimat că ratele în creștere ale obezității la copii vin dintr-un stil de viață sedentar, dar mai ales din caloriile peste limită ingerate de aceștia. 

Obezitatea la copii are consecințe grave, nu doar pentru sănătatea fizică ci și pentru sănătatea mentală. Global, se estima în 2010 că 42 milioane de copii depășeau greutatea normală. Din aceștia, 35 milioane sunt în țările în curs de dezvoltare. De asemenea, genele de obezitate se transmit mai departe la următoarele generații care se vor lupta din start cu probleme de greutate. Aproximativ 25-40% din cazurile de probleme de greutate sunt ereditare. 

DE CITIT  Unde să evadezi la 3 ore de București? Destinație de familie - Căciulata, Călimănești

S-a constatat că preferințele alimentare sunt modelate după cele ale părinților. Dacă un copil este în principal expus la o dietă sănătoasă atunci i se vor forma obiceiuri sănătoase. Aud de multe ori fraza „Nu îl pot feri de dulce, va mânca oricum când va fi mai mare”. Însă studiile arată că dacă părinții au o dietă bună atunci și copiii îi vor urma. Cu cât expunem copilul la alimente mai sănătoase și nu la alimente procesate cu atât acest lucru îi va forma gustul pentru ele. Însemnând că le va alege pe cele sănătoase chiar dacă va lua contact mai târziu cu alimente nesănătoase. 

Factori de risc pentru obezitatea infantilă 


  • Privitul la tv sau tableta în timpul mesei – s-a constatat că este un obicei mai mult decât nesănătos care duce la consum caloric peste limită printre alte efecte nefaste

  • Lipsa de structură a meselor – s-a observat că în familiile care iau masa împreună la ore aproximativ fixe, rata obezității era mult mai mică. 

  • Stilul de hrănire impus de părinți – atunci când părinții încearcă să impună cantitățile și tipul hranei rezultatele nu sunt foarte bune. Copiii au nevoie să se autoregleze și să aibă permisiunea de a alege alimentele care le plac. 

  • Interzicerea strictă a junk foodului – în mod paradoxal atunci când copiii au interdicție totală la junk food au tendința de a cere mai des. Cel mai bine este să le oferim exemplul propriu și să le explicăm de ce un aliment e bun sau nu. 

  • Educația legată de nutriție – din păcate copiii nu au cum să știe de ce un aliment e sănătos sau nu. Educația de acest gen lipsește total momentan. 

  • Mâncarea de tip fast food – În ultimii ani copiii consumă din ce în ce mai mult alimente de tip fast food. Fiind ieftină și ușor de procurat, mulți părinți aleg acest gen de alimente. Din păcate ea conține multe calorii, puțini nutrienți și este unul dintre factorii responsabili de obezitatea infantilă. 

  • Sucurile și băuturile ce conțin zahăr – au devenit o mare problemă fiindcă pot fi ingerate instantaneu cantități considerabile de zahăr sau îndulcitori cu valoare nutrițională zero. 

  • Porțiile de mâncare – care s-au mărit considerabil. Copiii trebuie încurajați să mănânce doar atât cât simt foame. Altfel senzația de sațietate e păcălită, stomacul se mărește și ei vor consuma mai mult decât au nevoie. 

  • Nivelul scăzut de activitate fizică – fiecare oră petrecută în fața ecranului crește cu 2,8% riscul de obezitate. Copiii au început să devină din ce în ce mai statici și petrec afară din ce în ce mai puțin timp. Vă invit să urmăriți filmulețul de mai jos pe acest subiect. 
DE CITIT  O experiență a cezarienei după naștere naturală

Surse

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4408699/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3738223/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5033729/#R46

Lasă un răspuns