Pentru un succes garantat în relația cu elevii, recomand discutarea regulilor clasei încă din prima zi, după ce se face cunoștință și au loc alte activități plăcute. Este foarte important ca cei mici să simtă că sunt părtași alegerii regulilor, astfel că învățătoarea trebuie să aibă tactul și istețimea de a da importanță și bucurie acestei activități. Copiii trebuie să simtă ușor-ușor că fac parte dintr-un colectiv unit și că lucrurile nu merg bine pentru nimeni, dacă nu respectă Binele comun.
Pentru mai multă claritate, voi înșira pașii care au garantat succes în experiența mea cu cele două generații de elevi:
1) Alegeți un perete accesibil în clasă, unde regulile vor fi postate la vedere. Eu aveam pe același perete și tabelul de prezență cu pozele elevilor, calendarul naturii. Pentru a realiza întâlnirea de dimineață aici am pus un covor. Dacă nu e posibil, copiii își pot lua pernuța zilnic, venind lângă perete, în cerc/oval și discutând aspectele de început de zi.
2) Alegerea regulilor foarte importante și crearea unui suport vizual atractiv și clar, pentru fiecare în parte. Puteți folosi regulile de mai jos. Eu am alăturat și Stupul Clasei în dimensiune mare (găsiți mai departe materialul) și am pregătit pozele copiilor tip portret, încă dinainte de începerea anului școlar.
3) Pentru a anticipa existența unor reguli, discutați cu cei mici despre importanța siguranței și a fericirii la școală. Cu toții dorim să ne fie bine, așa încât trebuie să ne respectăm unii pe alții.
4) Invitați copiii pe covor și scoateți cercurile (imaginile) cu reguli, arătând pe rând câte una. Ridicând mâna, fiecare copil își poate exprima părerea asupra comportamentului indicat prin desen (apoi poate citi acel elev care se descurcă deja, dacă există). Odată intuită regula, colectivul e întrebat ce părere au despre ea, ce se întâmplă dacă nu se respectă, apoi sunt rugați să ridice mâna dacă sunt de acord să fie una din regulile clasei. Din experiență, nimeni nu s-a împotrivit. Dacă totuși un copil nu dorește să voteze, trebuie să argumenteze bine. Acest lucru nu se va întâmpla, însă, pentru că cei mici se vor încuraja unii pe alții, văzând cum votează. Iar dacă un copil chiar reușește să convingă de faptul că regula nu e necesară, atunci… jos pălăria, regula poate fi exclusă sau reformulată. Se repetă intuirea desenului și votarea pentru fiecare regulă, până când toate sunt lipite pe perete, lângă stup.
5) La final, fiecare elev își va lipi (cu patafixul de pe spate) poza în Stupul Clasei, votând astfel de final faptul că sunt de acord și vor respecta regulile, pentru binele tuturor.
6) Se explica celor mici faptul că dacă cineva nu respectă regulile importante, se vor găsi soluții, conforme cu regula respectivă (de exemplu, dacă în loc să avem grijă unii de alții ne rănim… atunci faptul că punem în pericol un coleg ar putea atrage pedeapsa de a nu te juca în pauza cu ceilalți, până când îți înțelegi greșeala și îți ceri iertare). În cazul unor comportamente mai grave (acestea pot exista), însă care nu necesită intervenția părintelui ori a Direcțiunii, se poate lua măsura de a ”scoate” poza copilului din stupul clasei, temporar, cu accent pe amintirea discuției inițiale: suntem o echipă și ne vrem binele. Atâta timp cât unul dintre copii nu respectă acest lucru, va fi considerat în afara echipei și nu va dura mult până când se va strădui să fie primit înapoi.
7) Regulile se vor aminti în primele săptămâni la întâlnirea de dimineață, copiii fiind rugați să își amintească regula preferată și s-o arate pe perete. De asemenea, oricând vine un elev nou la clasă, ori reîncepe școala după vacanță, e bine ca acestea să se reamintească.
8) Opțional, copiii care respectă într-o săptămână toate regulile, se comportă civilizat, au învățat deja să ridice mâna când vor să răspundă la ore etc. pot fi recompensați simbolic. Nu se pune accent însă pe recompense și pedepse (acestea apar doar când e absolut necesar), pentru a nu determina elevii să se comporte într-un anume fel special pentru a le primi. Principiile clasei trebuie să devină un Bine asumat, pe care la un moment dat nu îl mai conștientizezi, ci îl creezi pur și simplu. Așa ar trebui să se petreacă lucrurile și în familie – împreună creăm binele personal și comun.
