Aditivii din mâncare care produc crize de nervi la copii

Se vorbește mult despre tantrumuri, crize de nervi la copii. Despre cum ele sunt normale și cum să le gestionăm că părinți. Din experiența mea cu fetele mele, pot exista motive multe pentru tantrumuri. Însă un motiv care m-a pus mult pe gânduri este cel ce ține de alimentație.

Foarte mulți părinți observă efectele zahărului asupra comportamentului. Acel așa zis „sugar rush” care îi face pe copii agitați. Însă dacă nu e doar zahărul? De curând am explorat ideea că aditivii și colorantii din mâncare produc un comportament și mai exacerbat la mulți copii. Iată ce am descoperit.

Conexiunea dintre alimentație și comportament

Un experiement făcut de British TV Series numit „Food Hospital” a arătat niște rezultante destul de șocante. Mâncarea de tip procesat pe care mulți copii o consumă sub formă de ciocolată, bomboane colorate, acadele etc. Are efectul de a transformă total comportamentul copilul. Experimentul s-a făcut la o petrecere unde copiii cu vârste între 5 și 9 ani au fost împărțiți în 2 grupe.

Primul grup a primit alimente neprocesate considerate în general sănătoase cum ar fi: bucăți de fructe și legume, humus, avocado, diverse sandwich-uri.
Al doilea grup a primit mâncarea obișnuită de petrecere: dulciuri, chipsuri, sucuri acidulate, pizza.

Mai departe s-a analizat capacitatea celor 2 grupuri de a se concentra, de a urma instrucțiuni, de a participa la jocuri. S-a observat o diferență majoră între cele 2 grupuri, mai exact 48% mai bine pentru grupul care a mâncat sănătos. Iată mai jos video-ul cu rezultatele.

Excitotoxinele – Gustul care omoară 

Țin să menționez că toți suntem afectați, nu doar copiii. Da, chiar mâncarea ne poate duce la depresie, anxietate și alte stări emoționale periculoase.  

E-urile de care se vorbește și în video-ul de mai sus sunt aditivi, după cum știm. Sunt adăugate în mâncarea procesată pentru gust, dar și pentru adicție. Acești aditivi dau dependența. 

În cartea sa „Excitotoxinele – gustul care omoară”, neurochirurgul Russel L. Blaylock, explică în detaliu despre MSG și alți aditivi din mâncare. Cu toții încercăm să oferim copiilor ceea ce este mai sănătos, dar oare știm ce pericol e de fapt în spatele aditivilor? 

De ce sunt problematici aditivii la copii?

  • Cu cât doza este mai mare și efectele negative sunt mai mari. 

  • Copiii au greutate corporală mult mai mică și este ușor să ingereze o cantitate excesivă de aditivi
  • Creierul lor este foarte sensibil și în formare. Până la 5 ani se formează majoritatea legăturilor neuronale. Aditivii periculoși distrug neuronii și împiedică formarea de legături neuronale normale.

MSG și efectele lui

Monosodiul glutamat este adăugat în foarte multe preparate, el ne face să simțim că mâncarea are gust. MSG este adăugat la supe, preparate congelate, preparate la conservă, chipsuri și multe alte mâncăruri procesate. De foarte multe ori NU apare pe ambalaj. Apare sub o formă deghizată ca: „proteină vegetală hidrolizată”, „condiment natural”, „condiment”, „extract de drojdie”, „cazeinat de sodiu”, „cazeinat de calciu”, „făină de ovăz hidrolizată”. Acestea toate conțin glutamat. Inclusiv multe produse BIO conțin așa ceva, mai ales cerealele pe care mulți copii le consumă sau sucurile la cutie (inclusiv naturale, bio etc.).  

MSG și alte excitotoxine pot trece de bariera sânge-creier și produce efecte nefaste.

Dacă un copil este diagnosticat cu ADHD, ADD, migrene sau multe crize de furie, excitotoxinele trebuie evitate total. Ele au un efect mult mai profund asupra unui organism în dezvoltare. De asemenea, MSG a fost studiat ca factor al obezității, el obligând pancreasul să producă de trei ori mai multă insulină decât în mod normal.  

Studiile de laborator arată că glutamatul stimulează neuronii în mod excesiv până aceștia mor. Cercetătorii au observat acest efect în special în lobii temporali și hipotalamus, responsabili pentru comportament, emoții, imunitate și somn. În timp, aceste excitotoxine duc la boli neurodegenerative cum ar fi Alzheimer sau Parkinson.  

Produsele vegane, „naturale”, BIO ?  

Nu scăpam de aditivii dăunători doar alegând produse BIO sau vegane etc. Multe dintre acestea conțin glutamat în forma lui deghizată, după cum spuneam. El este chiar vegan-friendly pentru că e extras dintr-o algă, iar el poate să apăra pe ambalaj simplu și inocent sub numele de „condiment”.  

De exemplu extractul de drojdie este vândut ca health food în combinație cu vitamină B12. I se face reclamă ca fiind benefic pentru vegetarieni în a înlocui sursele normale de vitamină B12.  

Eu am fost una din mamele care a cumpărat des produse Bio ca snacks. Luam pufuleți sau biscuiți fără zahăr, uneori fără gluten. Acum știind de pericolul aditivilor am renunțat la aceste produse. 

Coloranții și problemele de comportament 

Există un studiu destul de vechi care face legătura între problemele de comportament la copii și coloranții adăugați în alimente. 200 de copii care veniseră la spitalul Royal’s Children din Melbourne pentru hiperactivitate au fost incluși în studiul legat de coloranți. Concluzia studiului a fost că acești aditivi pot da într-adevăr probleme de comportament cum ar fi: iritabilitate, agitație, somn agitat sau modificat. În special pentru E102 care dă culoarea galbenă alimentelor au fost observate aceste efecte. E102 sau tartrazina se găsește în multe alimente care vin la pungă/cutie: tăieței, condimente, dulciuri, sucuri, chipsuri etc. Și mâncarea pentru bebeluși conține diverși coloranți!  

Mulți dintre aditivii adăugați pentru culoare sunt și legați de anumite tipuri de cancer. Culorile sintetice sunt adăugate în alimente strict pentru aspect. O acadea nu ar arăta la fel de bine dacă nu ar fi foarte colorată. Deși există bineînțeles alternativa colorării cu produse naturale ca turmericul sau sfecla, pentru companii este mai ușor să adauge direct culori sintetice. Părinții sunt primii care ar trebui să nu mai cumpere asemenea produse și să opteze pentru alimente neprocesate.  

E129 sau colorantul roșu #40 este adăugat în multe produse alimentare, cosmetice și chiar medicamente. El a fost asociat cu probleme de hiperactivitate la copii fără ADHD, migrene, dureri de stomac, stări de agitație, probleme de concentrare.  

Mai mulți părinți au observat un comportament modificat la copii după ce consumau anumite alimente, în special cele ce conțin coloranți. Astfel și părinții lui Robert, un băiat de 15 ani, au observat că acesta devenea foarte agresiv și ostil după ce consuma anumite băuturi sau alimente colorate în roșu. Odată ce aceste alimente au fost scoase din dieta lui, comportamentul agresiv a încetat.  

Cum rămâne cu zahărul? 

Zahărul rămâne o mare problemă în alimentație, în special pentru copii. O mică cutie de suc „natural” poate să conțină până la 10 lingurițe de zahăr. Iaurturile pentru copii conțin foarte mult zahăr pe lângă colorantii artificiali. Până și alimente că pâinea conțin zahăr. Sau inocenții covrigi care li se dau mereu copiilor. 

Efectele excesului de zahăr le cunoaștem: diabet, obezitate, probleme dentare etc. Insă zahărul în sine produce schimbări profunde de comportament. Ca să nu mai vorbim de combinația zahăr și cofeină (ciocolată) care e și mai dăunătoare psihicului. 

Majoritatea părinților nu au idee cât zahăr consumă de fapt copiii lor.

Până și mâncarea așa zis sănătoasă poate să fie plină de zaharuri, de exemplu fructele uscate sau cerealele de la micul dejun. Mai adăugăm un desert dulce și deja avem o bombă calorică. Conform studiilor USDA Economic Research Service, un copil sub 12 ani consumă 22 kg de zahăr pe an, comparat cu adulții care consumă în jur de 20 kg. Este șocant având în vedere greutatea corporală mult mai mică a unui copil.   

Bineînțeles zaharuruile cele mai periculoase sunt cele procesate. S-a demonstrat și că aceste alimente de tip snacks denaturează gusturile copiilor. Universitatea Pennsylvania a arătat că dacă dieta conține mult zahăr, cu atât copilul va respinge fructele și legumele. Aceste alimente procesate sunt bogate în calorii, dar sărace în nutrienți. Astfel se creează un cerc vicios. Copilul cere din ce în ce mai mult din aceste alimente, în timp ce rezerva de nutrienți scade.  

Pană la 2 ani se formează practic gusturile și obiceiurile alimentare, iar copilul primește o
dietă identică cu a părinților. Aceste gusturi vor depinde de
alimentele oferite. Cu cât oferim alimente mai nutritive copiilor cu
atât ei le vor prefera. Cu cât le oferim multe alimente procesate
cu atât le vor prefera pe acestea. Practic le setăm preferințele.


Lista aditivilor periculoși conform UK Food Guide


Îndulcitori
E951 Aspartam

Coloranți
E102 Tartrazina
E104 Quinoline galben
E107 Galben 2G 
E110 Sunset galben
E120 Cochineal 
E122 Carmoisina
E123 Amarant
E124 Ponceau 4R 
E127 Erythrosina
E128 Roșu 2G 
E129 Allura roșu
E131 Patent albastru V 
E132 Indigo Carmine 
E133 Brilliant albastru FCF 
E142 Verde S 
E151 Negru PN 
E154 Maro FK

Conservanți
E210 Acid benzoic
E211 Benzoat de sodiu
E212 Benzoat de potasiu 
E213 Benzoat de calciu
E214 Ethyl 4-hydroxybenzoate 
E215 Ethyl 4-hydroxybenzoate sodium salt 
E216 Propyl 4-hydroxybenzoate
E217 Propyl 4-hydroxybenzoate sodium 
E218 Methyl 4- hydroxybenzoate 
E219 Methyl 4- hydroxybenzoate sodium 
E220 Dioxid de sulf
E221 Sulfit de sodiu 
E222 Sulfit de sodiu hidrogenat
E223 Metabisulfit de sodiu
E224 Metabisulfit de potasiu
E226 Sulfit de calciu
E227 Sulfit de calciu hidrogenat
E230 Bifenil
E231 2-Hydroxybiphenyl 
E232 Oxid de Sodiu biphenyl-2-yl 
E233 2-(Thiazol-4-yl) benzimidazol
E239 Hexamina
E249 Nitrit de potasiu
E250 Nitrit de sodiu 
E251 Nitrat de sodiu
E252 Nitrat de potasiu


resurse parinti

Ce alimente evităm și ce e bine să consumăm?

De preferat va fi bineînțeles să consumăm hrană neprocesată sau cât mai puțin procesată. Cele mai multe probleme sunt cu hrana gata preparată care conține mulți aditivi pentru gust, aspect și conservare. 

În familia mea am preferat o dietă bazată pe alimente cu valoare nutrițională cât mai mare. Am redus la minimum ceea ce este procesat. Iată niște principii de alimentație care corespund cu dieta Weston Price ce se bazează pe hrană cât mai nutritivă și neprocesată. 

Concluzii


Din păcate industria alimentară nu caută să ofere cele mai bune alimente nutrițional ci caută să facă profit cât mai ușor. Cu ajutorul marketingului reușesc să atragă copiii și să ofere tot felul de alimente care sunt de fapt periculoase. În parcurile unde mergem cu copiii e imposibil să găsim ceva sănătos pentru ele. Doar dulciuri procesate, chipsuri, biscuiți, pufuleți etc. Toate pline de calorii goale, aditivi și coloranți. Nu e o mirare faptul că sănătatea lor este în declin.  

Partea a II a: Alimente pentru creierul copilului mic. Alimente curate vs. efectul pesticidelor asupra creierului


Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7965420
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/1106764
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4717875/
https://www.westonaprice.org/health-topics/abcs-of-nutrition/dietary-guidelines/

Informațiile din acest articol sunt informative și nu țin locul sfaturilor medicale de la specialiști. 

Mama de două fete în primul rând, mi-am dedicat timpul creșterii lor pentru că asta îmi aduce cea mai mare bucurie. Consider că parentingul nu poate fi perfect și că educându-ne copiii ne educăm în primul rând pe noi, părinții. Resurse părinți a pornit de la ideea de a aduce un nou tip de educație in România, cea în care părintele și copilul învață împreună.

Lasă un răspuns