Dezvoltarea funcțiilor executive la copii

Funcțiile executive ale creierului sunt:

Memoria de lucru

Controlul inhibitor

Flexibilitatea cognitivă

Atunci când încercăm să realizăm ceva, de la a exprima o emoție până la a rezolva o problemă de matematică, creierul nostru folosește funcțiile executive. 

Avem în primul rând nevoie să apelăm la memorie pentru a organiza informația, apoi avem nevoie de control inhibitor pentru a concentrare, și de flexibilitate cognitivă pentru a fi creativi și a întâmpina eventuale probleme neașteptate. 

Practic, funcțiile executive ne dau posibilitatea de a acționa în lume cu succes, de a interacționa cu ceea ce este în jurul nostru, fie oameni, animale, probleme abstracte sau orice altceva. 

functiile executive

Mai concret despre funcțiile executive:

  • Ne ajută să ne concentrăm pe o activitate
  • Ne ajută să gestionăm emoțiile 
  • Ne ajută în direcționarea atenției
  • Ne ajută să știm ce am realizat și cum putem continua pentru a completa un task
  • Ne ajută să reflectăm asupra unei probleme înainte de a o rezolva


Toate aceste abilități au impact asupra vieții de zi cu zi. Fără ele am acționa impulsiv, nu ne-am putea concentra pe o activitate, nu ne-am putea controla emoțiile. 

Activitățile nestructurate și funcțiile executive


Toată lumea are nevoie de activități nestructurate, timpul ală în care facem ce vrem noi. Însă copiii au nevoie de mult mai mult timp nestructurat, joacă liberă dacă vreți. 

Efectele lipsei de timp liber la copii încep să fie foarte evidente și neplăcute: 

  • imposibilitatea de a se concentra
  • reacții impulsive, de multe ori agresive
  • lipsa controlului emoțional chiar și la copii mai mari
  • nivel ridicat de stres
  • inabilitatea de a rezolva probleme, chiar unele simple
  • lipsa creativității

Pentru a învăța ceva în mod real, copilul are nevoie de funcții executive dezvoltate atunci când începe școala. Dacă de exemplu un copil are un control inhibitor scăzut, el nu va putea să blocheze distragerile pentru a învăța. 

Mulți copii sunt catalogați ca având diverse afecțiuni (adhd de exemplu), când ei de fapt nu au avut ocazia să își dezvolte funcțiile executive. De ce? În mare parte din lipsa jocului nestructurat și a programului mereu aglomerat sau ghidat de părinți/educatori. Mai nou părinții ghidează și felul în care se joacă copilul lor. Play dates, activități Montessori, activități educative, cursuri de tot felul, ateliere. Mereu vedem părinți care și în parc le spun copiilor cum să se joace. Puțini copii mai cunosc ce este joaca liberă, mai ales la vârste mici când părinții ghidează absolut tot ce fac ei. 

DE CITIT  Cum să fii un parinte suficient de bun pentru copilul tău intens emoțional

Cum exteriorizează copiii emoțiile dacă nu mai au parte de joacă liberă? Își eliberează emoțiile prin frustrare, crize de plâns frecvente, iritabilitate și miorlăială. Și toate acestea se întâmplă frecvent după o zi aglomerată pentru copil. Chiar și weekendurile devin de multe ori zile aglomerate fără pic de relaxare. 

De multe ori părinții nici nu mai știu ce e o activitate nestructurată. Există evident grade, dar în principal joaca liberă este cea mai puțin structurată activitate. Asta înseamnă că e joacă fără intervenția părintelui. 

Iată niște exemple concrete din studiul legat de funcțiile executive și activitățile structurate:

Activități structurate

Lecții fizice (karate, înot, gimnastică etc.)
Lecții non-fizice (pian, artă etc.)
Meditații și lecții
Treburi casnice
Activități religioase
Întâlniri organizate 

Activități mai puțin structurate

Practică inițiată de copil fără program (de exemplu vrea să cânte la pian)
Joacă liberă singur sau cu alți copii
Petreceri, picnicuri, ieșiri în familie 
Plimbări în natură

Funcțiile executive, mai importante decât IQ-ul

Un studiu important numit Mashmallow Test a vrut să arate corelația între dezvoltarea controlului inhibitor și succesul în viața adultă. Walter Mischel a testat 500 de copii de 4 ani pe care i-a monitorizat timp de 30 de ani. A pus în fața copiilor o bezea și i-a lăsat singuri cu ea timp de aproximativ 15 minute. Copiilor le-a spus: „Dacă nu mâncați bezeau cât timp ies din cameră, o să primiți una în plus.” 

Nu toți copiii au reușit să se abțină. Iar cei care au reușit nu aveau neapărat cel mai ridicat IQ. Copiii care au reușit să se abțină aveau mai mulți prieteni la vârstă adultă, aveau o toleranță mai mare la stres, și aveau slujbe mai bune și împlinitoare. De asemenea, aveau mai puține probleme legate de consumul de alcool sau droguri la vârsta de 32 ani, și o stare mai bună de sănătate. 

Funcțiile executive – un skill ce se învață

Mulți adulți au impresia că pe măsură ce cresc, copiii vor învăța în mod automat aceste funcții legate de control, atenție, memorie etc. Adevărul e că aceste skilluri trebuie învățate prin exersare. Nu se vor dezvolta de la sine. Există în acest moment mulți copii care nici la vărste mai mari nu se pot concentra pe o activitate, au atenție nedezvoltată, și nu își pot regla emoțiile. 

La vărsta de 2,5 ani, funcțiile executive sunt puțin dezvoltate, dar spre 3 ani este vârsta la care începe dezvoltarea lor, fiind în plin până pe la 5 ani. Pentru a încuraja dezvoltarea acestor funcții copiii au nevoie de un mediu propice. Ei au mare nevoie să își exerseze autonomia. Au nevoie să facă singuri anumite acțiuni. Li se poate oferi încurajare, însă nu trebuie ca adultul să facă pentru el absolut fiecare acțiune. 

Exemple de acțiuni ce dezvoltă funcțiile executive

Un studiu longitudinal a arătat că un copil ce face treburi casnice la vârsta de trei ani își dezvoltă anumite skilluri fundamentale. Controlul de sine, simțul responsabilității și autonomia copiilor ce făceau treburi casnice la 3 ani erau ieșite din comun, mult mai dezvoltate decât ale celor ce abia la adolescență au făcut așa ceva. De asemenea, aveau relații mult mai bune în familie și cu prietenii, pe lângă performanțele academice mai bune. 

E mai ales important să lăsăm copiii de 3-5 ani să facă singuri acțiuni ca: îmbrăcatul, mâncatul, încălțatul, urcatul pe tobogane etc. De multe ori observăm cum copilul se revoltă când vrem să facem ceva pentru el. Este exact natura umană care vrea să se dezvolte. Evident apare și frustrarea de multe ori, iar adultul poate să susțină emoțional fără a face el totul pentru copil. 


Interacțiunea cu animale ajută

Interacțiunea om-animal e una magică. În special în cazul copiilor, a avea grijă de un animal are beneficii mari din punct de vedere emoțional, cognitiv, social. Pentru a avea grijă de un animal avem nevoie de funcțiile executive. În special când avem grijă de un animal pe termen lung, se dezvoltă memoria de lucru și controlul inhibitor. Este benefic să îi implicăm pe copii în treburile ce țin de îngrijirea animalelor, de exemplu a le da mâncare la o oră anume. De asemenea, interacțiunea în sine ajută la gestionarea și reducerea stresului. De exemplu caii sunt folosiți în hipoterapie pentru a trata diverse afecțiuni mentale și emoționale. 

Referințe:

DE CITIT  Interviu cu... Munțomama

https://www.wsj.com/articles/why-children-need-chores-1426262655

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3073393/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4060299/

http://www.devcogneuro.com/Publications/Ling_2016_human-animal_interaction.pdf


Mama de două fete în primul rând, mi-am dedicat timpul creșterii lor pentru că asta îmi aduce cea mai mare bucurie. Consider că parentingul nu poate fi perfect și că educându-ne copiii ne educăm în primul rând pe noi, părinții. Resurse părinți a pornit de la ideea de a aduce un nou tip de educație in România, cea în care părintele și copilul învață împreună.

Lasă un răspuns