Resurse părinți

Tragedia fast fashion. Ce cost uman au hainele pe care le cumpărați

Suntem în anul 2019, dar în lume încă se folosesc SCLAVI pentru a confecționa lucruri. Lucruri care sunt apoi vândute de mari corporații pentru profit. Da, în secolul acesta încă există renumitele „sweat shops” în care de multe ori lucrează copii, forțați de împrejurări pentru a putea supraviețui. Și totul pentru ca noi să purtăm cele mai noi haine. Și nu numai haine, există o mulțime de companii care adoptă aceste practici lipsite de etică și de orice urmă de umanitate. Dar în acest articol vom vorbi despre „fast fashion” și etica privind muncitorii care produc aceste haine.

Pentru că suntem părinți aș vrea să trag un semnal de alarmă. Aceste haine ce le cumpărăm inclusiv pentru copiii noștri sunt plătite cu sânge de alți copii care muncesc până la epuizare. Banii decid totul pentru că noi nu alegem conștient. Nu știm ce e în spatele unui brand renumit. Dar ar trebui să știm. 

Tragedia muncitorilor din atelierele care produc fast fashion

Am vrut să îi numesc inițial angajați, dar nu putem numi angajate persoanele care muncesc pe 2$ lunar în ateliere în care nu se poate respira. Iar mulți sunt COPII!

Urmăriți acest film mai întâi, arată exact ce se întâmplă de fapt prin ochii unui copil de a lucrat într-un asemenea atelier.

În Delhi se spune că la vârsta de 8 ani încep copiii să învețe meseria. Până la vârsta de 12 ani sunt deja lucrători experimentați. Majoritatea lucrătorilor din atelierele de croitorie sunt angajați ilegal, unii sunt rezultatul traficului cu ființe umane. Mulți abia primesc câțiva cenți pentru ceea ce muncesc, iar copiii sunt plătiți la jumătate sau deloc. 

Hainele nu ajung doar în țările dezvoltate, dar și în țările de origine ca India, Pakistan, China etc. Deoarece cererea de produse ieftine este foarte mare, aceste sweat shops nu vor dispărea. 

Parcă pentru a confirma condițiile inumane din aceste ateliere, în 2012 și 2013 două clădiri din Bangladesh au fost distruse complet, omorând 112 muncitori, respectiv 1134 la cel din Rana Plaza. Prima clădire a ars, iar a doua s-a prăbușit. Aceste două incidente majore fac parte dintr-o serie de accidente ce implică atelierele de croitorie pentru fast fashion.

După incidentul industrial de la Rana Plaza, s-a semnat un tratat pentru a proteja lucrătorii de alte incidente similare. Însă nu toate corporațiile au fost de acord să semneze. Companii ca H&M, Benetton, Primark, Tommy Hilfiger, Calvin Klein, Zara sau Tesco, au semnat acordul pentru a asigura condiții de lucru sigure pentru muncitori. Cu toate acestea, în 2018 au apărut rapoarte despre abuzurile la locul de muncă pentru muncitorii H&M sau Gap. Apoi un alt raport despre femeile croitorese din Bangladesh și Vietnam care nu au bani nici pentru mâncare, dar produc haine pentru branduri Australiene ca KMart, Cotton On sau Target. 

Cât de etice sunt brandurile preferate ?

H&M, binecunoscuta companie a apărut în tot felul de scandaluri de ani de zile. De la problemele cu abuzurile asupra femeilor la probleme cu salariile muncitorilor. H&M nu se asigură ca lucrătorii de confecții să primească „living wage”, adică un salariu din care să poată trăi, deși au promis că vor face acest lucru până în 2018. Între 1% si 25% din fabricile care confecționează hainele H&M asigură „living wage” pentru angajați. De asemenea, angajații nu au dreptul să facă plângeri sau cereri conform Ethical Fashion Report 2018. Deși H&M a implementat tot felul de programe și promovează sustenabilitatea, din păcate încă nu pot să asigure drepturile cuvenite lucrătorilor. 

Brandul ZARA al Inditex Group, deși apare cu un rating de A+ la politici și unul de B la drepturile angajaților în Ethical  Fashion Report 2018, de-a lungul anilor a apărut în mai multe scandaluri legate de lucrătorii lor. În Turcia lucrătorii au lăsat mesaje cusute pe haine.  „Am făcut acest produs pe care vrei să îl cumperi, dar nu am fost plătit pentru muncă”. ZARA a dat vina pe compania locală și a strâns fonduri pentru lucrătorii care nu primiseră salariile. Cu doar doi ani înainte, în 2015, alt scandal legat de drepturile angajaților a apărut în Brazilia. Prin artificii legale ZARA a încercat să scape de responsabilitatea condițiilor în care lucrează muncitorii ce produceau hainele lor. Practici de genul ăsta contravin cu politica lor de responsabilitate socială. Puteți citi mai multe despre asta aici. 

Brandul C&A apare tot cu probleme de etică privind angajații din Bangladesh și India. Mai jos aveți un screenshot de pe site-ul https://guide.ethical.org.au unde puteți găsi informații despre majoritatea brandurilor. 

Pentru majoritatea brandurilor ultra-cunoscute există probleme de etică în ceea ce privește producerea hainelor. De la condiții inumane pentru muncitori până la probleme de abuz sau lipsa unui salariu minim din care aceștia să se poată întrețină. Da, dacă o haină pare mult prea ieftină probabil că este realizată într-un sweat shop. Dar cine mai știe ce e ieftin și ce nu, am vrea să plătim foarte puțin pentru haine de calitate, dar asta nu e posibil. 

Ce branduri încă folosesc lucrători copii?

Conform Organizației Internaționale a forței de muncă, în lume există în jur de 260 milioane de copii care muncesc, ei fiind însă sub vârsta legală pentru muncă sau ocupă posturi total nepotrivite pentru un copil, care le pun în pericol sănătatea și viața. Deși copiilor le este interzis să muncească în majoritatea țărilor, există locuri în lume, țări foarte sărace, unde foarte mulți copii lucrează. Iar industria modei este unul din principalii vinovați, acești copii muncind pentru a produce hainele ce sunt vândute mai departe de marile magazine. 

Copiii lucrează în orice stadiu al producerii hainelor, de la culegerea bumbacului până la asamblarea pe linii de producție în fabrici. În industria bumbacului, copiii sunt expuși la pesticide și la ore multe de muncă grea ca semănare, recoltare etc.

Sursa: labs.theguardian.com UNICEF

În ciuda eforturilor globale de a implementa politici și coduri pentru companii prin semnarea de acorduri, încă există muncitori copii care lucrează pentru marile branduri. Unele companii știu foarte bine ce se întâmplă, însă de dragul profitului închid ochii la aceste practici chiar dacă violează drepturile omului. Alte companii nici nu au idee de proveniența reală a materialelor sau hainelor. Ei dau munca la subcontractori și nu iau măsuri pentru a verifica cum este produsă. Un studiu australian arată că 93% dintre brandurile australiene de haine nu știu de unde provine bumbacul folosit.

Unul dintre marile branduri care folosește lucrători copii este apreciatul Forever 21. Deși pretind că sunt aliniați la standarde pentru a nu permite munca ilegală, ei au refuzat să discute despre faptul că folosesc bumbac produs de companii ce pun la muncă copiii din Uzbekistan. Iar hainele sunt produse în sweat shops, cu muncitori ce lucrează în condiții inumane. 

Alte branduri implicate în scandaluri legate de muncitori copii și condiții de muncă inumane sunt: H&M, Adidas, Nike, Walmart, Victoria’s Secret, La Senza, Disney, Walmart, Primark și mulți alții. 

Ce putem face noi?

Cumpărarea de haine fast fashion doar încurajează în continuare sclavia modernă. Imaginați-vă cum ar fi ca proprii copii să lucreze câte 10 ore pe zi pentru a confecționa haine. Costul uman și pentru planetă este enorm. Pe lângă toate problemele legate de muncitori, fast fashion este o problemă mare pentru mediu.  


Adoptați reciclarea hainelor
Ca părinți cheltuim foarte mult pe haine. Copiii cresc rapid, mai ales în primii ani, dar suntem și tentați de miile de hăinuțe colorate. Iar copiii sunt atrași de toate designurile cu supereroi și prințese, însă ele vin cu un cost prea mare pentru prea mulți oameni. Există atâtea soluții pentru a da mai departe hainele purtate. De la asociații care primesc donații până la grupuri de vânzări online pentru mămici. Este estimat că 85% din hainele cumpărate ajung la gunoi mai târziu, doar 15% sunt donate. 

De asemenea putem cumpăra și noi haine second hand. Pe grupuri găsim haine purtate foarte puțin de la alți copii sau de la alte mame. Nu e o rușine să cumpărăm ceva deja purtat, folosit. Putem încerca să lăsăm prejudecățile la o parte legate de hainele deja purtate. 

Căutați producători de haine care pun preț pe etică și sustenabilitate
Ei există chiar dacă nu sunt atât de vizibili ca giganții H&M sau Zara. Hainele lor nu sunt făcute pe bandă rulantă de către angajați plătiți cu câțiva cenți per articol, și mai ales sunt transparenți legat de proveniența produselor sau a materiei prime. Nu orice brand care are furnizor chinez sau indian este lipsit de etică. Însă nu vă așteptați ca chilipirulire gen Primark să aibă etică în producerea hainelor. 

Un exemplu superb de haine sustenabile este Many Months. Ei oferă transparență totală legată de fabricarea hainelor, pun preț pe ecologie și sustenabilitate, iar hainele sunt geniale. Acum 4 ani am cumpărat primii pantaloni de lână Many Months pentru fiica mea cea mare. Pantalonii erau dublați, perfecți din toamnă până în primăvară. Sunt croiți astfel încât să poată fi purtați timp îndelungat. Știu că am dat pe ei undeva la 180 ron. Pentru unii pare mult pentru o pereche de pantaloni de copii, dar nu este. Fiica mea i-a purtat 3 ani de zile, apoi i-a purtat și cea mică. Au rezistat foarte bine. Dacă aș fi cumpărat unii de 60 ron de la C&A i-ar fi purtat un singur sezon. Ce pare ca o reducere de cost când cumpărăm fast fashion e de fapt o mărire. 

Există și mame cu afaceri proprii în domeniul textilelor. Puteți oricând să le cereți informații despre produsele conefcționate și proveniența materialelor. Hainele personalizate pentru copii încep să fie din nou apreciate și pe bună dreptate. Acel efort de a comanda și aștepta merită!

Investiți în haine de calitate pentru o garderobă de bază
Decât multe bluze și pantaloni care de multe ori stau degeaba în șifonier, cumpărați câteva seturi de haine care să poată fi purtate des, combinate cu orice. Se mai numește și garderobă capsulă sau garderobă minimalistă. Astfel eliminăm hainele care stau degeaba, uneori ani sau luni de zile. 

Cu toții avem de fapt un anumit stil de bluză sau pantalon pe care le purtăm cel mai des. La fel pentru copii, multe rochii sau bluze sunt purtate foarte rar, fie sunt incomode, fie nu sunt genul care se pot purta zilnic. De asta recomand din nou hainele de lână merinos care pe lângă faptul că nu se murdăresc așa ușor, mențin și pielea la o temperatură optimă și sunt foarte plăcute la atingere. 

Plănuiți un buget pentru haine. Evitați cumpărarea din impuls de haine noi
Mai ales pentru mame asta poate fi o adevărată provocare, dar ajută mult să avem stabilit dinainte când vom cumpăra și ce anume. 
Un buget anual pentru haine ne pune în perspectivă cât cheltuim de fapt pe ele. De asemenea putem să cumpărăm haine de calitate în loc de haine multe și ieftine. Bunica mea avea o vorbă „nu avem bani să cumpărăm haine ieftine”. Și avea dreptate. La cât ajungem să cheltuim de fapt cumpărând tot felul de lucruri „la ofertă”. Acea ofertă sunt de fapt lucrurile produse în Asia pe câțiva cenți, majoritatea de calitate nu foarte bună. 

Mai este și varianta lucrurilor pe comandă
O modă aproape apusă, dar care începe să renască: să apelezi la croitor. Nu numai că ajută în reducerea acestui consumerism, dar putem avea lucruri de calitate făcute pentru noi. Dacă tot vrem lucruri noi, de ce nu așa? De asemenea, putem duce lucrurile care ne plac, dar nu ne mai vin. În loc să le aruncăm, la croitor le putem reface pentru a fi din nou purtate. Sora mea a avut rochia de mireasă făcută la croitor, o rochie simplă și superbă care a ieșit la o fracțiune de preț față de ce găsim în magazin sau la casele de modă. În alte țări mersul la croitor presupune costuri ridicate, dar la noi încă este subapreciată această meserie. 


Referinte: 

https://labs.theguardian.com/unicef-child-labour/
https://content.wisestep.com/companies-use-child-labor/
https://goodonyou.eco/child-labour/
https://www.bbc.co.uk/programmes/b0813kpq
https://www.bbc.com/news/world-europe-41981509
https://www.reuters.com/article/us-workers-garment-abuse/hm-accused-of-failing-to-ensure-fair-wages-for-global-factory-workers-idUSKCN1M41GR
https://qz.com/1570685/can-fashion-brands-like-hm-ever-be-ethical/
https://www.theage.com.au/national/major-retailers-refuse-to-sign-bangladesh-agreement-20130516-2jnzp.html

Laura Herman

Mama de două fete în primul rând, mi-am dedicat timpul creșterii lor pentru că asta îmi aduce cea mai mare bucurie. Consider că parentingul nu poate fi perfect și că educându-ne copiii ne educăm în primul rând pe noi, părinții. Resurse părinți a pornit de la ideea de a aduce un nou tip de educație in România, cea în care părintele și copilul învață împreună.

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns