Faimoasele crize de toddler sau „the terrible twos” sunt un subiect tot mai discutat printre părinți. Ce ne scoate mai mult din minți decât un copil care urlă până la epuizare? S-au făcut cursuri peste cursuri de parenting despre cum să gestionăm crizele de nervi, unii le numesc eliberatoare de emoții.
Însă dacă criza de nervi e determinată de un dezechilibru chimic care nu e deloc normal sau benefic? Am scris în trecut despre coloranții și aditivii alimentari care pot produce dezechilibre grave ce afectează creierul, în special la copii. Subiectul microbiomului uman este unul mai amplu. Practic sănătatea noastră depinde în cea mai mare parte de echilibrul florei microbiene, în special cea intestinală. Iar noile cercetări arată că inclusiv problemele emoționale și mentale pot fi determinate de ceea ce se întâmplă cu microbiomul intestinal.
Formarea creierului și a legăturilor neuronale
Dezvoltarea creierului începe din stadiul embrionar și continuă după naștere. Până la vârsta de 6 ani, el are 90% din masa totală a celui adult. În primii ani de viață se formează aproximativ 1000 de noi sinapse neuronale zilnic. Creierul unui copil mic este foarte conectat în comparație cu cel adult. În timp, anumite conexiuni sunt întărite, iar altele sunt tăiate. O sinapsă care este mereu activată va fi întărită, iar alta care nu este folosită va fi distrusă. De aceea, ce experimentează creierul în această perioadă sensibilă este foarte important pentru dezvoltarea ulterioară.
Fiecare neuron se conectează cu aproximativ 40.000 de sinapse. Celulele creierului nu sunt asemănătoare. Există 10.000 de tipuri de neuroni specifici în creier.
Dezvoltarea creierului depinde de tot ceea ce se întâmplă în mediul în care trăim, de la nutriție până la interacțiuni sociale sau activitate fizică.
Legătura dintre intestine și creier
Microbii din intestin sunt responsabili de producerea acizilor grași cu lanț scurt prin faptul ca asimilează fibre. Acești acizi grași influențează funcțiile creierului. De exemplu bariera sânge-creier este formată tot dintr-un acid gras cu lanț scurt. De asemenea, microbiomul intestinal procesează substanțe de metabolizare ale organismului care influențează și creierul.
Cum influențează microbiomul intestinal funcționarea sistemului nervos central
Axa intestin-creier este conectată și prin sistemul imunitar. Microbii din intestin controlează ceea ce este asimilat de corp și ceea ce este respins, astfel influențând sistemul imunitar. Anumite endotoxine sunt secretate de bacteriile ce trăiesc în intestin. Dacă ele secretă aceste toxine în număr prea mare, se produce inflamație excesivă în corp, afectând toate organele. Inflamația excesivă și prezența acestor endotoxine în sânge este asociată cu boli mentale ca schizofrenia, demența sau depresia.
Un grup de cercetători de la Universitatea din Ohio a vrut să determine cum influențează microbiomul comportamentul copiilor mici. Au studiat un eșantion de copii cu vârste între 18 si 27 de luni. Cercetarea a arătat că diversitatea microbilor intestinali este asociată cu un scor mai mare temperamental. Copiii cu un microbiom divers erau mai sociabili și aveau un nivel de interactivitate cu mediul mai bun. De asemenea, au corelat anumiți microbi cu comportamentul dificil al copiilor. Microbii din familiile Rikenellaceae, Ruminococcaceae, Parabacteroides și Dialister genera au fost asociate cu comportament dificil.
Axa hipotalamus-hipofiza-suprarenale (HPS) este legată de temperament într-un mod interesant. Expunerea la stres moderat devreme în copilărie poate regla funcționarea acestei axe și ne determină rezistența la stres. Expunerea însă la stres excesiv pentru perioade lungi are efect opus, ne face vulnerabili la stres pentru restul vieții. Cobaii fără microbiom prezintă o funcționare exagerată a axei HPS. Aceasta are legătură cu sindromul intestinului permeabil. Când bariera intestinală este compromisă prin lipsa bacteriilor benefice, toate toxinele și substanțele nocive pot trece ușor în sânge și mai departe vor stimula excesiv axa HPS. Acesta este numai unul din mecanismele cunoscute prin care creierul este influențat în mod fundamental de microbiomul intestinal.
Microbiomul intestinal reglează producția de mielină în cortexul prefrontal, zona responsabilă de autocontrol și funcții executive. Mielina este esențială pentru protejarea legăturilor neuronale.
Ce inseamnă toate acestea pentru sănătatea copiilor noștri?
O floră intestinală normală a copilului mic nu doar ajută cu problemele de comportament pe termen scurt, dar asigură și o sănătate mentală bună pe termen lung. Dar cum menținem o floră sănătoasă sau cum modificăm una care e deja afectată? Există mai multe lucruri de luat in considerare.
Startul în viață – Alăptarea are un impact enorm asupra florei intestinale. Laptele matern este plin de prebiotice și probiotice, pe lângă celule stem, celule HAMLET și alte substanțe care încă nu au fost identificate. Inclusiv prima masă a copilului nou născut are un impact considerabil. Nu voi menționa aici toate studiile legate de alăptare, ele pot fi ușor găsite de cei interesați. De asemenea, nașterea vaginală vs. cezariana are un impact asupra microbilor cu care este colonizat nou născutul. Bineînțeles nu mereu putem control startul în viață al copiilor, dar aceste aspecte trebuie conștientizate de părinți.
Probioticele – soluția care pare simplă și la îndemâna oricui, însă lucrurile sunt puțin mai complicate. Nu toate probioticele sunt identice. Cele care afectează funcționarea creierului se numesc și psihobiotice. În studii efectuate pe voluntari umani, bacteriile Lactobacillus helveticus și Bifidobacteriun longum au avut efecte pozitive în ameliorarea anxietății , stresului sau depresiei. Dacă suplimentăm cu probiotice este important să fie unul de calitate și cu o varietate mai mare de bacterii, dar putem și combina mai multe probiotice.
Prebioticele – poate chiar mai importante decât probioticele. Fără prebiotice, bacteriile benefice nu au cu ce să se hrănească. De asta multe persoane suplimentează cu probiotice în zadar, ele nu pot forma colonii și ajung să fie eliminate de corp atunci când există anumite dezechilibre. Ele în general sunt fibre pe care bacteriile le consumă. Legumele și fructele conțin fibre prebiotice, în special: ceapa, usturoiul, sparanghelul, leguminoasele ca lintea și năutul etc. Dacă dieta conține prea puține fibre este foarte posibil ca flora intestinală să fie dezechilibrată. Din dieta copiilor lipsește de multe ori cantitatea necesară de fibre.
Antibioticele – medicina actuală se bazează mult pe folosirea antibioticelor. Benefice atunci când chiar avem o infecție bacteriană în corp, dar foarte nocive dacă sunt luate fără un motiv real. România este pe locul 2 la consumul de antibiotice în Europa și este estimat că 1 din 6 români a folosit antibiotice fără a avea rețetă de la medic. Studiile arată că după o cură cu antibiotice, poate dura și până la 2 ani ca flora intestinală să revină la normal. Antibioticele omoară atât bacteriile bune cât și pe cele nocive. Acest studiu arată că efectele sunt pe termen lung chiar dacă antibioticele au fost folosite pentru o cură de câteva zile. De asemenea, folosirea lor crește rezistența bacteriilor nocive care ne pot pune viața în pericol. O bacterie care devine rezistentă la orice antibiotic poate crea ravagii.
Alimentele ce produc inflamație – din păcate dieta modernă este plină de aceste alimente. În special cele procesate, aici includem și alimentele din făină albă, cele care conțin zahăr sau îndulcitori, pastele din făină albă, uleiurile vegetale hidrogenate, sucurile dulci, deserturile și alte snacksuri ca chipsuri, biscuiți etc., carnea procesată și excesul de carbohidrați în general. Ce alimente reduc inflamația: legumele cu frunze verzi, fructele de pădure, cireșele, vișinele, broccoli, conopida, lintea, avocado, nuca de cocos, uleiul de măsline cu aciditate scăzută, ierburile și condimentele (în special turmericul și scorțișoara), peștele (din surse necontaminate), nucile și alunele (neprăjite).
Mișcarea și stresul – nivelul de activitate poate să modifice flora intestinală. O activitate fizică regulată modifică în bine microbiomul intestinal. Copiii bineînțeles au nevoie de chiar mai multă mișcare decât un adult. De asemenea, nivelul de stres ridicat are un impact negativ asupra florei intestinale. Este important ca activitățile de recreere, joaca liberă, să fie parte din ziua fiecărui copil indiferent de vârstă. Goana după rezultate școlare, activități organizate, cursuri etc., au un impact din ce în ce mai negativ asupra generației actuale de copii.
Curățenia excesivă și lipsirea copiilor de murdărie – o altă mare problemă modernă este limitarea copiilor în ceea ce privește murdăria. Nu de puține ori am asistat în parc la mustrarea copilului legat de murdărie. Mai ales bebelușii sunt complet restricționați uneori. Nu au voie să atingă pietre, pământ sau orice altceva pare murdar în opinia adultului. Foarte recent o vecină mi-a spus că nu își lasă copilul de 1 an și 3 luni deloc să exploreze parcul pentru că bagă în gură tot. Dragi părinți, este normal și benefic să atingă lucruri și să bage în gură! Da, chiar și pământ sau pietre! Altfel sistemul imunitar va rămâne practic inactiv, iar microbiomul lor va fi foarte puțin diversificat. Un studiu recent leagă incidența leucemiei la copii de lipsa contactului cu microbi în primul an de viață și de casele mult prea curate prin folosirea excesivă a produselor de curățenie.
Concluzii
Încă nu se cunosc în amănunt mecanismele prin care microbiomul are impact asupra sănătății mentale, însă se știe clar că intestinul și creierul comunică în permanență și se influențează reciproc.
Copiii care fac mai multe tantrumuri sau au un comportament incontrolabil mai des, au și dezechilibre la nivelul florei intestinale. Iar alimentația joacă un rol crucial, ceea ce e de fapt o veste bună pentru noi părinții fiindcă putem lua măsuri. Aplicând bunul simț ne putem da seama că pentru o dezvoltare normală copiii au nevoie de o alimentație cât mai naturală și de contact normal cu microbii din mediu.
Surse
https://gut.bmj.com/content/67/9/1716
https://www.healthline.com/nutrition/gut-brain-connection#section2
