Alimentația copilului – ghid util de la Anda Postelnicescu, tehnician nutriționist

Atunci când discutăm despre nutriție ne referim la ansamblul proceselor de asimilare a hranei necesare creșterii, dezvoltării și activității copiilor și ale adulților. 

Interacțiunile dintre nutrienți și celelalte substanțe din hrană, dar și menținerea sănătoasă și armonioasă a organismului, au preocupat individul încă din Antichitate, dirijând progresiv interesul spre descoperirea a ceea ce cunoaștem azi sub numele de glucide, lipide sau fibre.

În zilele noastre însă, prin prisma desfășurării realităților cotidiene, grija oamenilor pentru o dietă echilibrată a sporit. Stresul și ritmul de viață accelerat au produs dezechilibre și în alimentație, având drept consecințe diverse boli cronice, boli carențiale sau obezitatea. 

În acest context, lesne de-nțeles, să fii sănătos înseamnă să previi, iar prevenția implică o informare corectă din surse pertinente. Din acest punct de vedere, baza unei evoluții optime se pune în copilărie, perioadă în care copiii își însușesc deprinderi alimentare fundamentale, cu efecte vizibile pe tot parcursul vieții.
Așadar, pentru a veni în întâmpinarea grijilor și ale întrebărilor de părinte, am organizat un interviu cu Anda Postelnicescu, tehnician nutriționist. Prin acest demers, ne-am propus să vă oferim accesul la un punct de vedere acreditat, punându-vă la dispoziție informații prețioase și folositoare.

1.Stimată Anda Postelnicescu, vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre dumneavoastră. Care este specializarea și titulatura dumneavoastră? De cât timp profesați în acest domeniu?

Numele meu este Anda Postelnicescu și sunt tehnician nutriționist din 2016, având competențe în stabilirea planurilor alimentare ale adulților și ale copiilor. Sunt iniţiatoarea conceptului Fit Eating, un program ce are la bază planurile alimentare personalizate şi care îşi propune să vină în ajutorul celor care vor să adopte un stil de viaţă echilibrat, cu o alimentaţie sănătoasă, dar şi celor care îşi doresc să slăbească.

2.Ce presupune o dietă echilibrată atunci când discutăm despre meniul copiilor noștri?

Alimentaţia raţională este un factor important în asigurarea sănătăţii şi a dezvoltării armonioase a copiilor şi a adolescenţilor. Ea favorizează dezvoltarea creierului, a intelectului şi ameliorează starea funcţională a sistemului nervos, sporeşte rezistenţa organismului în faţa a diferite boli. 

Cantitatea insuficientă şi calitatea inferioară a hranei au efecte negative asupra dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor. În plus, calitatea mancarii trebuie să primeze, întrucât copilul hrănit cu mâncare sănătoasă va avea mai puține probleme de sănătate atât în copilarie, cât și ca adult. Alimentația sănătoasă va avea ecou în viața lui de adult, existând un risc mult mai mic pentru dezvoltarea unor boli precum diabetul și obezitatea.

alimentația copilului

Ce ar trebui să includă meniul zilnic al celor mici pentru o alimentație sănătoasă:

  • Fructe;
  • Legume (măcar la pranz și cină, dacă nu și la micul dejun. Ele pot fi crude (inclusiv salatele), dar și gătite);
  • Cereale integrale/pseudocereale (o porție, de preferat la micul dejun, cam de 2-3 ori pe săptămână) – de exemplu, fulgi de ovaz, quinoa, chia;
  • Oleaginoase (de exemplu, nuci, migdale, caju, semințe. Ele ar trebui oferite crude și, de preferat, în cantitate mică – aproximativ 20 gr.);
  • Amidonoase (cartofi, porumb, mazăre) – cam de 3 ori pe săptămână;
  • Proteină (carne, ouă, brânzeturi și lactate) – zilnic.
DE CITIT  Adolescent azi - Interviu cu Șerban

Ce ar trebui să evităm în alimentația copilului:

  • Carbohidrați rafinați (zahăr alb, pâine albă, gogoși, biscuiți, sucuri etc);
  • Produse procesate (și aici amintesc numai produsele care conțin grăsimi trans: produse de patiserie, foietaje, chipsuri, margarină, produsele de fast food etc).

3.Cum le putem pregăti copiilor un meniu sănătos și cum îi apropiem de alimente mai puțin atrăgătoare?

Un meniu echilibrat și sănătos ar trebui să includă alimentele mai sus menționate. O alimentație armonioasă presupune și diversitate, astfel că cei mici trebuie să mănânce cât mai variat. Dacă un copil refuză un aliment, nu trebuie să insistăm să îl mănânce, dar putem să i-l oferim cu altă ocazie, în alte combinații alimentare sau altfel gătit. Îi putem povesti despre beneficiile unui aliment, îl putem antrena pe cel mic în procesul de gătit și chiar consulta cu privire la alegerea rețetelor. În felul acesta, va fi mai atras să guste preparatul.

4.Obezitatea la copii și pre-adolescenți este un fenomen în creștere. Ce sfătuiți părinții ai căror copii au predispoziție spre îngrășare? Cum învățăm să gestionăm această problemă pe termen lung?

Părinții trebuie, în primul rând, să învețe să ofere meniuri echilibrate și sănătoase, evitând alimentele nocive. Dacă se află deja în situația în care un copil este supraponderal, acesta nu trebuie în niciun caz înfometat; ci, din contră, el trebuie să mănânce suficient cât să se simtă sătul, având în farfurie cât mai mulți nutrienți de calitate. 

Focusul trebuie să fie pe sursele de carbohidrați care trebuie monitorizate/reduse, după caz: pâinea, pastele, orezul, cerealele și zaharul alb. Se pot oferi ocazional (nu zilnic, ci mai degrabă de 2-3 ori pe săptămană) dulciuri gătite în casă, ca alternativă la produsele din comerț. 

Și nu în ultimul rând, părinții trebuie să discute cu copiii despre capcanele alimentației, să îi facă să conștientizeze care sunt produsele care le fac rău și cu ce le pot inlocui.

alimentația copilului

5.Cum putem evita pofta de dulce și cu ce înlocuim?

Un copil care are un meniu echilibrat, cu suficienți nutrienți și cu fructe incluse zilnic în alimentație, va avea acoperită nevoia organismului de gust dulce. Însă, pe măsură ce copiii cresc, ajung la creșă, la grădiniță sau la școală și observă la ceilalți copii alte tentații – dulciuri nesănătoase în ambalaje colorate, atrăgătoare.

Cu cei mici trebuie discutat încă de la o vârstă fragedă despre nocivitatea zahărului și a dulciurilor procesate din comerț, încercând să le oferim cât mai rar astfel de produse și obișnuindu-i să facă singuri alegeri sănătoase pe termen lung.

DE CITIT  VIAȚA LA ȚARĂ - Ce trebuie să știi înainte să te muți? Ești potrivit pentru traiul la țară? Interviu cu Valentina Mureșan

Vă dau câteva exemple de gustări sănătoase (majoritatea se pot lua și în parc, înlocuind cu succes clasicele pungi de pufuleți):

  • Mix de nuci crude (caju, migdale, nuci);
  • Merișoare fără adaos de zahăr;
  • Legume ușor de ronțăit – de exemplu, morcovii sunt printre legumele cu gust dulce și sunt preferați de unii copii;
  • Iaurt cu fructe proaspete – nu cumparat, desigur;
  • Placinta cu mere fără zahăr;
  • Budincă de paste integrale cu brânză dulce.

6.Un sfat/un gând pentru mamele care se confruntă cu mofturi la mâncare.

Indiferent de modalitatea de diversificare (clasică sau BLW) și de tipul laptelui primit (matern sau formulă), începând cu vârsta de un an, copilul poate deja să gestioneze solide (nepasate) și începe să aibă preferințe alimentare.

La această vârstă, de cele mai multe ori, refuzul de a mânca se datorează mai degrabă unor factori externi: copilul este prea preocupat să exploreze lumea, se bucură de noul statut de independent, oferit de faptul că poate merge (singur sau susținut), iar această etapă poate deveni frustrantă pentru noi, ca părinți, în încercarea de a-l hrani.

De asemenea, nivelul crescut de activitate îl poate face pe micuț mai agitat. Din lucrul cu părinții, dar și din experiența personală de mamă, pot spune că mulți dintre noi devenim îngrijorați atunci când cel mic refuză să mănânce.

Tot ce pot să spun este că, de cele mai multe ori, este doar o perioadă – de 1-2-3 zile sau, uneori, chiar de câteva luni bune. Oricât de greu ne pun micuții noștri la încercare, este important să nu îi forțăm niciodată să mănânce; lăsându-i să aleagă cât, când și ce mănâncă, vor dezvolta o relație normală și naturală cu mâncarea.

De aceea, este important să oferim copilului posibilitatea de a alege atât alimentele pe care urmează să le consume, cât și cantitatea lor. Atâta vreme cât are o dietă variată și echilibrată în fructe, legume și proteine de calitate, își va asigura toți nutrienții de care are nevoie.

Cum putem încuraja copiii să mănânce:

  • Îi implicăm/consultăm în stabilirea meniului;
  • Îi încurajăm să participe la pregătirea mesei, la gătit etc;
  • Plantăm împreună, în ghivece, diverse ierburi aromatice și/sau legume, pe care ulterior le folosim la gătit;
  • Îi luăm la cumpărături și le arătam standurile cu fructe și legume (Sugerez această activitate numai în cazul în care putem anticipa că cei mici nu vor începe să pună în coș tot felul de dulciuri și alimente nesănătoase). Mai mult decât atât, îl putem chiar ruga pe cel mic să ne ajute la umplerea coșului cu fructe/legume/alimente sănătoase și să îi oferim câteva alternative din care să aleagă și el ce vrea să cumpărați, ca apoi să le gătiți împreună; cei mici mănâncă mai cu poftă dacă au „gătit” și ei alături de mama lor și dacă vor primi laude meritate din partea familiei;
  • Putem fi creativi, să ne jucam în farfurie cu fructe si legume;
  • Ne antrenăm în jocul lor și îi putem lăsa să ne hrănească ei pe noi, dacă doresc;
  • Le oferim, pe cât posibil, mâncare sub forma de finger food – aceasta este ușor de prins cu mâna și ușor de gestionat;
  • Pregătim platouri apetisante cu fructe și legume pentru gustări;
  • Îi familiarizăm de mici cu alegerile sănătoase, cumpărând și citind împreuna cărți cu și despre diverse alimente (cărți de copii, desigur)
DE CITIT  Adolescent azi. Interviu cu Camelia
alimentatia copii

7.Ne puteți ajuta cu câteva idei de retețe pentru copilași, care să le inspire pe mame și care să fie pe placul celor mici?

O rețetă frecvent folosită de mine, pentru mesele de weekend în familie, este următoarea: șalău la grătar sau cuptor cu sufleu de conopidă, cu brânză și iaurt.

Sufleul îl fac astfel: 400 gr. conopidă fiartă în prealabil și scursă bine, gătită la cuptor, împreună cu 3 oua, 150 gr. iaurt grecesc/smântană și 100-150 gr. telemea.

Preferata copiilor mei, când vine vorba despre dulciurile făcute în casă, este înghețata de zmeură. Rețeta este următoarea: 200 gr. smântână pentru frișcă, 150 gr. iaurt grecesc, puțină miere, 300 gr. zmeură sau fructe de pădure proaspete/congelate.
Pentru mai multe rețete și sfaturi de nutriție, vă invit să urmariți pagina mea Fit Eating și blogul meu.

Sunt absolventă de Litere, iar odată cu statutul de mamă am început să scriu și să citesc lumea prin ochii copiilor mei. Scriu recenzii de carte pentru copii, dar am luat și interviuri și am scris despre oameni cu vieți de poveste.

Lasă un răspuns